Proiectul online Geofizica Ambientala si despre identificarea golurilor subterane

Alexandru Codreanu, geofizician, a initiat un proiect online denumit Geofizica ambientala (la adresa http://geofizica-ambientala.ro) - un blog de popularizare a geofizicii dedicate problemelor de mediu. Unul din articole se intituleaza “Identificarea golurilor subterane” – un subiect cu care ar putea interesa si cititorii blogului de fata-Doar despre tuneluri, buncare si forturi.

Geofizica ambientala este un termen relativ nou in Romania. Este termenul agreat de comunitatea geofizica romaneasca pentru Environmental Geophysics (EN). Face parte din geofizica inginereasca (aplicata) si insumeaza toate metodele geofizice care se preteaza la identificarea unor tinte de adancime mica si medie (0-200 m).

Spre deosebire de geologie, care are ca instrument principal de masura forajul sau mostrele in situ, geofizica isi bazeaza diagnosticul pe masuratori non-distructive efectuate de la suprafata. Pe langa avantajele evidente (un cost si un impact asupra mediului mult mai redus), masuratorile geofizice au un caracter continuu, depasind cu mult eficienta forajelor care dau un diagnostic strict punctual.

Printre aplicatiile geofizicii ambientale se numara:

• identificare de obiecte ingropate (tevi, conducte de apa / gaze / combustibil)
• identificarea stratelor acvifere
• identificarea si cartarea de situri arheologice
• studii geotehnice
• analize non-distructive ale stratelor de asfalt / ciment
• monitorizari ale alunecarilor de teren si a haldelor de steril
• analize ale poluarii in subteran

Despre noul proiect de geofizica ambientala, dar si cate ceva, pe intelesul tuturor, despre geofizica in general, l-am lasat chiar pe geofizicianului Alexandru Codreanu sa va povestesteasca, in cele ce urmeaza, iar, la final, articolul despre Identificarea golurilor subterane preluat de pe blogul respectiv:

Geo-stiintele (stiintele care se ocupa de Pamant) reprezinta un bloc unitar pentru marea majoritate a publicului. Geografia, geologia si geofizica au ceva in comun: incep cu “geo”. In afara de geo insa lucrurile sunt mult diferite.

Geografia este mai populara deoarece se studiaza in gimanziu si in liceu.

In trecut se preda si un an de geolgie in liceu, insa de multe ori aceasta materie era cenusareasa obiectelor de studiu.

Geofizica, prin faptul ca nu este popularizata de loc in invatamantul preuniversitar, se “bucura” de un anonimat perfect. In favoarea acestei afirmatii sta experienta proprie. Dorind sa studiez geo-stiintele am facut un an de geografie, apoi am sustinut examenul de admitere la facultatea de geologie si geofizica. Intreband pe diversi, am fost sfatuit sa optez pentru sectia de “Geologie Inginereasca”. Dupa ce am facut acest lucru, la sfarsitul a inca unui an de studii, am cerut transferul la sectia de geofizica, unde am intrat direct in anul II. Nu regret de loc decizia mea de atunci. Care v-a sa zica mi-au trebuit 2 ani ca sa inteleg ca geografia se ocupa cu ceea ce este pe Pamant, iar geologia si geofizica se ocupa cu ceea ce este dedesubt. Geologia face acest lucru prin prin foraje si studii in mine. Locurile in care eroziunea care aduce la zi roca vie sunt adevarate mine de aur pentru geologi.

Geofizica are ca obiect de studiu acelasi lucru ca si geologia – subsolul – insa fara a sapa. Se folosesc in acest scop proprietatile fizice ale Pamantului.

Geofizica este o metoda care doreste sa vada de la suprafata ce este dedesubt.

Geofizica ambientala este ramura ei dedicata problemelor de mediu. Adancimea de investigatie este uzual pana in 25 de metrii, insa poate cobora pana la 500 metrii.

Proiectul online Geofizica Ambientala doreste sa va vorbeasca despre aceasta lume minunata a geofizicii dedicate mediului.

*******

Identificarea golurilor subterane

Un pas inainte in vederea popularizarii geofizicii ambientale este prezentarea unor probleme reale, cu solutiile aferente.

Un exemplu care poate veni atat din zona de geotehnica cat si din arheologie sau, de ce nu, din speologie, este identificarea unor goluri subterane.

Pentru aceasta problema urmatoarele metode geofizice par a fi castigatoare:

Electrometria – pune in evidenta diferentele de rezistivitate (golul subteran, din cauza ca este umplut cu aer are rezisitivitate foarte mare)

Gravimetria – pune in evident variatiile campului gravitational (deasupra golului subteran ne asteptam sa avem o anomalie gravimetrica de minim)

Georadarul – in conditii favorabile - ne poate da informatii pretioase despre forma golului subteran

Seismica – ne poate oferi informatii despre structura straturilor , implicit asupra formei golului subteran.

Alegerea metodei geofizice optime este functie de mai multe variabile:

• Dimensiunea golului subteran;
• Adancimea golului subteran;
• Natura stratelor in care se afla golul subteran (de exemplu strate imbibate cu apa pot actiona ca un ecran pentru georadar);
• Costul achizitiei, a prelucrarii si interpretarii datelor;
• Costul echipamentului de achizitie propriu-zis

Uneori, cand miza este foarte importanta, este recomandata combinarea a cel putin doua metode geofizice. Astfel rezultatele se pot confirma reciproc, iar erorile scad considerabil.

Foto: LinkedIn; Ziua