Planurile unui tunel de la Manastirea Arbore scos la vanzare pe Okazii

Câteva schiţe cu un presupus tunel subteran localizat lângă mănăstirea Arbore au fost scoase la vânzare pe portalul de licitaţii Okazii.ro, de o persoană din Rădăuţi. Suma pentru care a licitat un singur doritor, la data de 9 august 2009, a fost de 200 lei.  Vânzătorul susţinea că hărţile pe format A4 sunt din anul 1851.

Textul de pe pagina de licitaţie era următorul: Document si harta pe verso,tunel subteran,Arbore,Bucovina,1851; Format apropiat de A4,pe verso harta cu tunelul din Arbore,Bucovina,plecand din biserica zidita de Stefan cel Mare(stanga jos),traversand subteran un parau pana la o locuinta.Raritate.Intrarea in tunel din biserica a fost blocata,tunelul existand probabil pana in ziua de azi,probabil cu portiuni surpate.

Un link al celor două fotografii conducea către contul lui petflorin de la un portal american de fotografii , denumit Photobucket. La prima vedere, e greu de crezut în autenticitatea acestor hărţi, în primul rând calitatea hârtiei de un alb imaculat nu pare alterată de trecerea a 160 de ani după cum pretinde vânzătorul, iar cele două schiţe prezentate pe site au adnotări cu mai multe tipuri de caractere şi cerneluri.

Biserica Arbore este o biserică pictată pe exterior din comuna Arbore, judeţul Suceava, cu hramul Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, ctitorită în anul 1503 de Hatmanul Luca Arbore, pe malul râului Solca din Bucovina. Luca Arbore a fost înmormântat în ctitoria sa. Chivotul de mormânt al ctitoruliui (în pronaos) este apreciat ca cel mai valoros însemn funerar de stil gotic din Bucovina.

Biserica pictată a mănăstirii este înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Mănăstirea Arbore a fost construită din cărămidă şi piatră extrasă de la carierele din zonă., potrivit informaţiilor de pe site-ul Mănăstiri din Bucovina. Cu plan dreptunghiular la exterior (fără turlă) şi fals-trilobat în interior (absidele sunt două nişe arcuite în grosimea zidurilor laterale), biserica are o formă nemaiîntâlnită până atunci la ctitoriile epocii. Silueta deosebit de elegantă a construcţiei este accentuată de prelungirea pereţilor spre vest cu cca 2,5 metri şi unirea lor la partea superioară prin arcadă, obţinându-se astfel un spaţiu semideschis ce apare pentru prima dată în arhitectura moldovenească.
Pictura interioară a fost serios afectată în secolele XVII-XVIII când edificiul, supus vitregiilor istoriei, a rămas fără acoperiş. Tablourile votive (în pronaos şi naos) înfăţişează totuşi desluşit pe ctitor şi familia sa în două ipostaze, figurile fiind profund portretizate laic. Sfinţii şi sfintele (în pronaos) au adesea nimburile în relief şi aurite, semn al opulenţei caracteristice fruntaşilor feudalităţii locale, chiar într-o perioadă de permanente conflicte cu Poarta otomană împotriva căreia se invocă victoria, simbolic, în Cavalcada Sfintei Cruci (pronaos).

Tunelul castelului Bran a fost construit în anii '30

Tunelul castelului Bran a fost construit în anii '30, la ordinul reginei Maria pentru a facilita accesul în castelul Bran. Acest tunel nu a fost niciodată deschis publicului vizitator. Noul proprietar a decis în acest an, după restituirea castelului de către stat, să facă acest lucru, astfel că turiştii care vor vizita monumentul castelul Bran vor putea urma drumul pe care îl parcurgea familia regală atunci când dorea să ajungă, pe scurtătură, în hotel. De asemenea, scara secretă a castelului Bran este un alt captivant loc din castel. Ea a fost săpată încă din secolul XIV pe latura estică a cetăţii şi făcea legătura între etajele unu şi patru.

REALITATEA.NET - Castelul Bran este un monument al arhitecturii medievale 

În curând, la Bran veţi putea chiar dormi o noapte în castelul lui Dracula., potrivit Realitatea TV. Sau veţi putea fi spectatorul unei piese de teatru jucată în curtea castelului, după care să luaţi cina în unul din turnuri. Aceste lucruri vor fi posibile, contra unor taxe de vizitare a monumentului de la Bran.

În apartamentul principesei Ileana, fiica favorită a reginei Maria, va fi amenajat un dormitor. Cei care vor dori să petreacă o noapte în castelul lui Dracula vor trebui să scoată din buzunar destul de mulţi bani.

Foto: Adrian; (Imagine prelucrată)

După ce a primit castelul, în 1920, de la Consiliul Braşov, în semn de recunoştinţă pentru contribuţia sa la înfăptuirea Marii Uniri, Regina Maria şi-a pus puternic amprenta asupra vechii fortificaţii medievale. Printre altele, a construit un tunel de acces şi a transformat curtea interioară în scenă de teatru.

Deşi niciun document istoric nu menţionează o şedere sau măcar o trecere a lui Vlad Ţepeş pe la Bran, unii susţin că acesta nu ar fi totuşi străin de castel. Cel puţin de o anumită încăpere. Trădat de boieri şi capturat de Matei Corvin în 1462, Vlad ţepeş a fost întemniţat la Visegrad. În drumul său spre Ungaria însă, domnitorul Ţării Româneşti a fost ţinut aici, în închisoarea de la castelul Bran aproximativ două săptămâni. 

Despre Conacul Golescu Grant si tunelul de refugiu (III)

Piatra de temelie a imobilului care adăposteşte în prezent Centrul de Plasament "Orhideea" a fost pusă în anul 1784, clădirea fiind cunoscută succesiv sub denumirile de Palatul Belvedere, Casa cu Turn, Palatul Grant şi acum Conacul Golescu Grant. Clădirea este situat în sectorul 6 al Municipiului Bucureşti având adresa cadastrală Aleea Ţibleş, nr.64. În urma protocolului semnat la data de 10 septembrie 1998, între Consiliul Local Sector 6 şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, în aplicarea prevederilor art. 41 din O.U. 26/1997 privind protecţia copilului aflat în dificultate, centrul este parte integrantă a DGASPC Sector 6.

Palatul poate fi catalogat drept monument istoric şi de arhitectură. Încă de la începuturile construcţiei era renumită pentru pivniţele sale, ornate cu faianţă italienească, precum şi pentru tunelele care leagau palatul de mănăstirea Chiajna (săpat de-a lungul albiei Dâmboviţei şi folosit , se pare, de pandurii lui Tudor Vladimirescu) şi de palatul Cotroceni. Tunelurile de refugiu , clasificate în lista monumentelor istorice la categoria monumente istorice s-au prăbuşit în urma cutremurelor din 1940 şi 1977 cât şi bombardamentelor din 1944. Au rămas însă vizibile, şi în zilele noastre gurile de intrare şi segmente de tuneluri (amenajate în perioada secolului XVII-XIX) între str. Zinica, str. Golescu şi str. Adrian Fulga.



În jurul anului 1784, Dinicu Golescu a început construcţia pentru ridicarea unei reşedinţe de vară pe malul râului Dâmboviţei. În 1830 Dinicu Golescu şi Heliade Rădulescu hotărăsc ca destinaţia acestei “case cu turn” să devină pension pentru fetele boierilor scăpătaţi. Palatul “Belvedere” ridicat chiar pe malul rîului era inconjurat de un parc imens, cu arbori seculari, din care au mai rămas câteva exemplare de castani.



Întrucât Dinicu Golescu a decedat înainte de punerea în practică a proiectului, în 1859, palatul a fost dat ca zestre nepoatei Zoe Racovita, căsătorită cu Ephigram Grant, consulul Angliei la Bucureşti. Astfel palatul a fost reamenajat şi a luat numele de Palatul Grant.

In 1930 familia Grant donează palatul statului român, pentru a deveni pension, aşa cum iniţial hotărâse Dinicu Golescu.

În 1994 clădirea a fost reconsolidată.

Foto: Dan Ghelase şi imagini din volumul "Enigmele Bucureştiului" de Simion Săveanu

Imagini de la Tunelul Golescu Grant (II)

Despre tunelul de la Palatul Belvedere găsim o menţiune în Lista Monumentelor Istorice- Municipiul Bucuresti, la poziţia 119: "Tunel de refugiu - Str. Ţibleş 64, pe malul stâng al Dâmbovitei, între str. Zinica Golescu şi str. Adrian Fulga; Datare: sec XVIII- XIX (vezi şi articolul anterior postat pe site).


"Alte referiri se găsesc în cartea reporterului de teren Simion Saveanu, "Enigmele Bucurestiului", apăruta în anul 1973, la Editura pentru Turism. Acest jurnalist devenit scriitor a avut meritul de a vorbi cu bătranii locului, de a culege şi verifica informaţiile strânse, şi de a cerceta la faţa locului tunelul.
Tunelul (de fapt o iesire de urgenţă) se afla în partea stânga (privind spre intrare) a imobilului de pe strada Tibles nr.64. Intrarea avea la inceput o poarta (usa metalica), distrusa ulterior in timpul construirii caminului de langa .
Malul a fost consolidat printr-o întărire cu placi. Intrarea se prezintă printr-un gol nu prea larg deasupra unei părţi a acestei întăriri.
Partea construită constă dintr-o camera hexagonală cu o boltă rotundă si un coridor care se ramifica din partea stanga a acestei camere. Coridorul are în jur de 25 metri (partea accesibilă), o lăţime de aproximativ 50 cm şi o înălţime de circa 60 cm (partea care a rămas accesibilă din înălţimea iniţială, datorită colmatării cu deşeuri şi pământ a coridorului).

Urme evidente de deşeuri menajere (de la resturi de haine, ambalaje, gunoaie din construcţii ) indică că galeria tunelului este locuită de oamenii străzii, iar locuitorii din zonă aruncă gunoaie în galeria subterană. Există urme de ardere şi negru de fum în camera hexagonală provenite de la lumânări", potrivit unei documentaţii întocmite de membrii Asociaţiei pentru Dezvoltare Durabilă “Zorile”.


Cel puţin 20 metri din tunel intră pe sub proprietatea imobilului din Str.Ţibleş 64. Este probabil că odată decolmatat, tunelul să se continue până în pivniţa imobilului. Din relatările sugerate de Simion Săveanu, galeria ar putea comunica cu pivniţa imobilului, de unde plecă încă o galerie spre vechea albie a Dâmboviţei. Deoarece aceasta a cunoscut nenumărate fluctuaţi de-a lungul timpului, este aproape imposibil de reconstituit locul în care ipotetica galerie comunică cu exteriorul.

În prezent, palatul Belvedere este un cămin pentru copii instituţionalizaţi. Este parţial vopsit în roz ciclam (de exemplu, turnul), iar potenţialul său turistic este anulat complet de modul deficient de punerea în valoare.

În imagini: 1- Segment tunel; 2- Încăpere-pivniţă hexagonală; 3 - Mal taluzat; 4 - Schemă amplasament; 5 - Una din intrări în galerie; 6 - Palatul Belvedere (Conacul Golescu Grant)

Foto: Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă “Zorile” şi Dan Ghelase.

* În episodul 3, amănunte despre Conacul Golescu Grant şi construcţia tunelului de refugiu.