Tunelurile de la Universitate și legătura cu parcarea subternă construită de Primăria Capitalei

Un articol despre tunelurile de la Universitate, construite în anii 80, în același timp cu linia de metrou, a apărut în ziarul „Libertatea” din februarie 2011. Autorul articolului relata la acea dată despre intenția autorităților locale de a integra construcțiile subterane deja existente într-un proiect de amenajare a unei parcări în zona Universității. Între timp, parcarea subterană a fost finalizată și dată în folosință, însă fără a avea nicio legătură cu tunelurile de mari dimensiuni paralele cu linia metroului. În cele ce urmează redăm conținutul articolului apărut în „Libertatea”

*** 

Parcare în tunelurile secrete de sub București 

În subteran, între liniile de metrou şi carosabil, se află adevărate catacombe construite în timpul lui Ceauşescu. Primăria Capitalei şi Metrorex vor amenaja acolo parcaje subterane. Ziarul Libertatea a scris, în urmă cu doi ani, despre asta, iar Municipalitatea şi-a însuşit ideea.

                    Foto: Libertatea

În anul 2009, ziarul Libertatea a publicat un reportaj amplu despre tunelurile de sub Bucureşti. Printre altele, au fost prezentate şi catacombele lui Ceauşescu. Mai mult, în acel articol au fost amintite şi spaţiile subterane uriaşe, realizate pe vremea fostului dictator deasupra liniilor de metrou din zona centrală a oraşului. Cum tunelurile erau goale, propuneam atunci primăriei să amenajeze în aceste locuri parcări subterane.

După doi ani, primarul general Sorin Oprescu şi-a însuşit ideea noastră. Astfel, Municipalitatea, în colaborare cu Metrorex, va realiza locuri de parcare în aceste spaţii.

“Va fi amenajată, în primă fază, o parte din caseta dintre Piaţa Victoriei şi Piaţa Aviatorilor, urmând ca apoi să se construiască şi cele din zonele Piaţa Victoriei - Iancu de Hunedoara şi Piaţa Victoriei - Buzeşti”, ne-a declarat Gheorghe Udrişte, directorul general al Metrorex. Urmează ca Administraţia Străzilor să traseze locurile de parcare. Spaţiul de la Victoriei are o lăţime de 30 de metri, o înălţime de aproximativ 3,5 metri şi o lungime de circa 150 de metri. Se estimează că, doar aici, 300 de şoferi şi-ar putea lăsa maşinile în noua parcare.

Proiectul online Geofizica Ambientala si despre identificarea golurilor subterane

Alexandru Codreanu, geofizician, a initiat un proiect online denumit Geofizica ambientala (la adresa http://geofizica-ambientala.ro) - un blog de popularizare a geofizicii dedicate problemelor de mediu. Unul din articole se intituleaza “Identificarea golurilor subterane” – un subiect cu care ar putea interesa si cititorii blogului de fata-Doar despre tuneluri, buncare si forturi.

Geofizica ambientala este un termen relativ nou in Romania. Este termenul agreat de comunitatea geofizica romaneasca pentru Environmental Geophysics (EN). Face parte din geofizica inginereasca (aplicata) si insumeaza toate metodele geofizice care se preteaza la identificarea unor tinte de adancime mica si medie (0-200 m).

Spre deosebire de geologie, care are ca instrument principal de masura forajul sau mostrele in situ, geofizica isi bazeaza diagnosticul pe masuratori non-distructive efectuate de la suprafata. Pe langa avantajele evidente (un cost si un impact asupra mediului mult mai redus), masuratorile geofizice au un caracter continuu, depasind cu mult eficienta forajelor care dau un diagnostic strict punctual.

Printre aplicatiile geofizicii ambientale se numara:

• identificare de obiecte ingropate (tevi, conducte de apa / gaze / combustibil)
• identificarea stratelor acvifere
• identificarea si cartarea de situri arheologice
• studii geotehnice
• analize non-distructive ale stratelor de asfalt / ciment
• monitorizari ale alunecarilor de teren si a haldelor de steril
• analize ale poluarii in subteran

Despre noul proiect de geofizica ambientala, dar si cate ceva, pe intelesul tuturor, despre geofizica in general, l-am lasat chiar pe geofizicianului Alexandru Codreanu sa va povestesteasca, in cele ce urmeaza, iar, la final, articolul despre Identificarea golurilor subterane preluat de pe blogul respectiv:

Geo-stiintele (stiintele care se ocupa de Pamant) reprezinta un bloc unitar pentru marea majoritate a publicului. Geografia, geologia si geofizica au ceva in comun: incep cu “geo”. In afara de geo insa lucrurile sunt mult diferite.

Geografia este mai populara deoarece se studiaza in gimanziu si in liceu.

In trecut se preda si un an de geolgie in liceu, insa de multe ori aceasta materie era cenusareasa obiectelor de studiu.

Geofizica, prin faptul ca nu este popularizata de loc in invatamantul preuniversitar, se “bucura” de un anonimat perfect. In favoarea acestei afirmatii sta experienta proprie. Dorind sa studiez geo-stiintele am facut un an de geografie, apoi am sustinut examenul de admitere la facultatea de geologie si geofizica. Intreband pe diversi, am fost sfatuit sa optez pentru sectia de “Geologie Inginereasca”. Dupa ce am facut acest lucru, la sfarsitul a inca unui an de studii, am cerut transferul la sectia de geofizica, unde am intrat direct in anul II. Nu regret de loc decizia mea de atunci. Care v-a sa zica mi-au trebuit 2 ani ca sa inteleg ca geografia se ocupa cu ceea ce este pe Pamant, iar geologia si geofizica se ocupa cu ceea ce este dedesubt. Geologia face acest lucru prin prin foraje si studii in mine. Locurile in care eroziunea care aduce la zi roca vie sunt adevarate mine de aur pentru geologi.

Geofizica are ca obiect de studiu acelasi lucru ca si geologia – subsolul – insa fara a sapa. Se folosesc in acest scop proprietatile fizice ale Pamantului.

Geofizica este o metoda care doreste sa vada de la suprafata ce este dedesubt.

Geofizica ambientala este ramura ei dedicata problemelor de mediu. Adancimea de investigatie este uzual pana in 25 de metrii, insa poate cobora pana la 500 metrii.

Proiectul online Geofizica Ambientala doreste sa va vorbeasca despre aceasta lume minunata a geofizicii dedicate mediului.

*******

Identificarea golurilor subterane

Un pas inainte in vederea popularizarii geofizicii ambientale este prezentarea unor probleme reale, cu solutiile aferente.

Un exemplu care poate veni atat din zona de geotehnica cat si din arheologie sau, de ce nu, din speologie, este identificarea unor goluri subterane.

Pentru aceasta problema urmatoarele metode geofizice par a fi castigatoare:

Electrometria – pune in evidenta diferentele de rezistivitate (golul subteran, din cauza ca este umplut cu aer are rezisitivitate foarte mare)

Gravimetria – pune in evident variatiile campului gravitational (deasupra golului subteran ne asteptam sa avem o anomalie gravimetrica de minim)

Georadarul – in conditii favorabile - ne poate da informatii pretioase despre forma golului subteran

Seismica – ne poate oferi informatii despre structura straturilor , implicit asupra formei golului subteran.

Alegerea metodei geofizice optime este functie de mai multe variabile:

• Dimensiunea golului subteran;
• Adancimea golului subteran;
• Natura stratelor in care se afla golul subteran (de exemplu strate imbibate cu apa pot actiona ca un ecran pentru georadar);
• Costul achizitiei, a prelucrarii si interpretarii datelor;
• Costul echipamentului de achizitie propriu-zis

Uneori, cand miza este foarte importanta, este recomandata combinarea a cel putin doua metode geofizice. Astfel rezultatele se pot confirma reciproc, iar erorile scad considerabil.

Foto: LinkedIn; Ziua