Despre Conacul Golescu Grant si tunelul de refugiu (III)

Piatra de temelie a imobilului care adăposteşte în prezent Centrul de Plasament "Orhideea" a fost pusă în anul 1784, clădirea fiind cunoscută succesiv sub denumirile de Palatul Belvedere, Casa cu Turn, Palatul Grant şi acum Conacul Golescu Grant. Clădirea este situat în sectorul 6 al Municipiului Bucureşti având adresa cadastrală Aleea Ţibleş, nr.64. În urma protocolului semnat la data de 10 septembrie 1998, între Consiliul Local Sector 6 şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, în aplicarea prevederilor art. 41 din O.U. 26/1997 privind protecţia copilului aflat în dificultate, centrul este parte integrantă a DGASPC Sector 6.

Palatul poate fi catalogat drept monument istoric şi de arhitectură. Încă de la începuturile construcţiei era renumită pentru pivniţele sale, ornate cu faianţă italienească, precum şi pentru tunelele care leagau palatul de mănăstirea Chiajna (săpat de-a lungul albiei Dâmboviţei şi folosit , se pare, de pandurii lui Tudor Vladimirescu) şi de palatul Cotroceni. Tunelurile de refugiu , clasificate în lista monumentelor istorice la categoria monumente istorice s-au prăbuşit în urma cutremurelor din 1940 şi 1977 cât şi bombardamentelor din 1944. Au rămas însă vizibile, şi în zilele noastre gurile de intrare şi segmente de tuneluri (amenajate în perioada secolului XVII-XIX) între str. Zinica, str. Golescu şi str. Adrian Fulga.



În jurul anului 1784, Dinicu Golescu a început construcţia pentru ridicarea unei reşedinţe de vară pe malul râului Dâmboviţei. În 1830 Dinicu Golescu şi Heliade Rădulescu hotărăsc ca destinaţia acestei “case cu turn” să devină pension pentru fetele boierilor scăpătaţi. Palatul “Belvedere” ridicat chiar pe malul rîului era inconjurat de un parc imens, cu arbori seculari, din care au mai rămas câteva exemplare de castani.



Întrucât Dinicu Golescu a decedat înainte de punerea în practică a proiectului, în 1859, palatul a fost dat ca zestre nepoatei Zoe Racovita, căsătorită cu Ephigram Grant, consulul Angliei la Bucureşti. Astfel palatul a fost reamenajat şi a luat numele de Palatul Grant.

In 1930 familia Grant donează palatul statului român, pentru a deveni pension, aşa cum iniţial hotărâse Dinicu Golescu.

În 1994 clădirea a fost reconsolidată.

Foto: Dan Ghelase şi imagini din volumul "Enigmele Bucureştiului" de Simion Săveanu

Imagini de la Tunelul Golescu Grant (II)

Despre tunelul de la Palatul Belvedere găsim o menţiune în Lista Monumentelor Istorice- Municipiul Bucuresti, la poziţia 119: "Tunel de refugiu - Str. Ţibleş 64, pe malul stâng al Dâmbovitei, între str. Zinica Golescu şi str. Adrian Fulga; Datare: sec XVIII- XIX (vezi şi articolul anterior postat pe site).


"Alte referiri se găsesc în cartea reporterului de teren Simion Saveanu, "Enigmele Bucurestiului", apăruta în anul 1973, la Editura pentru Turism. Acest jurnalist devenit scriitor a avut meritul de a vorbi cu bătranii locului, de a culege şi verifica informaţiile strânse, şi de a cerceta la faţa locului tunelul.
Tunelul (de fapt o iesire de urgenţă) se afla în partea stânga (privind spre intrare) a imobilului de pe strada Tibles nr.64. Intrarea avea la inceput o poarta (usa metalica), distrusa ulterior in timpul construirii caminului de langa .
Malul a fost consolidat printr-o întărire cu placi. Intrarea se prezintă printr-un gol nu prea larg deasupra unei părţi a acestei întăriri.
Partea construită constă dintr-o camera hexagonală cu o boltă rotundă si un coridor care se ramifica din partea stanga a acestei camere. Coridorul are în jur de 25 metri (partea accesibilă), o lăţime de aproximativ 50 cm şi o înălţime de circa 60 cm (partea care a rămas accesibilă din înălţimea iniţială, datorită colmatării cu deşeuri şi pământ a coridorului).

Urme evidente de deşeuri menajere (de la resturi de haine, ambalaje, gunoaie din construcţii ) indică că galeria tunelului este locuită de oamenii străzii, iar locuitorii din zonă aruncă gunoaie în galeria subterană. Există urme de ardere şi negru de fum în camera hexagonală provenite de la lumânări", potrivit unei documentaţii întocmite de membrii Asociaţiei pentru Dezvoltare Durabilă “Zorile”.


Cel puţin 20 metri din tunel intră pe sub proprietatea imobilului din Str.Ţibleş 64. Este probabil că odată decolmatat, tunelul să se continue până în pivniţa imobilului. Din relatările sugerate de Simion Săveanu, galeria ar putea comunica cu pivniţa imobilului, de unde plecă încă o galerie spre vechea albie a Dâmboviţei. Deoarece aceasta a cunoscut nenumărate fluctuaţi de-a lungul timpului, este aproape imposibil de reconstituit locul în care ipotetica galerie comunică cu exteriorul.

În prezent, palatul Belvedere este un cămin pentru copii instituţionalizaţi. Este parţial vopsit în roz ciclam (de exemplu, turnul), iar potenţialul său turistic este anulat complet de modul deficient de punerea în valoare.

În imagini: 1- Segment tunel; 2- Încăpere-pivniţă hexagonală; 3 - Mal taluzat; 4 - Schemă amplasament; 5 - Una din intrări în galerie; 6 - Palatul Belvedere (Conacul Golescu Grant)

Foto: Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă “Zorile” şi Dan Ghelase.

* În episodul 3, amănunte despre Conacul Golescu Grant şi construcţia tunelului de refugiu.

Tunelul de refugiu al Conacului Golescu Grant (I)

Singura galerie subterană din Capitală, catalogată monument istoric se găseşte în strada Ţibleş din sectorul 6, pe malul stâng al Dâmboviţei, între str. Zinica Golescu şi str. Adrian Fulga (carou cadastral 9 - 10; IH). Este vorba de Tunelul de refugiu al Conacului Golescu Grant, (cod LMI 2004: B-I-s-B-17889) aflat la nr. 119 pe Lista Monumentelor Istorice din Bucureşti a Ministerului Culturii şi Cultelor.
Tunelul este o construcţie datată secolul XVIII-XIX.

* Imaginea 1: Lista monumentelor istorice din municipiul Bucureşti: la nr. 119- Tunelul de la Conacul Golescu Grant (ctrl + click pentru a mări)

Ceea ce se mai poate vedea astăzi, în zona străzii Ţibleş sunt de fapt rămăşiţele unui vechi tunel a cărui lungime însuma în trecut câţiva kilometri. Galeria de refugiu făcea cândva legătura între reşedinţa de vară a lui Dinicu Golescu, Mănăstirea Chiajna şi Palatul Cotroceni, fiind săpat de-a lungul albiei Dâmboviţei. Se spune despre acest tunel că a fost utilizat şi de pandurii lui Tudor Vladimirescu.

* Imaginea 2: Localizare pe Yahoo Maps a străzii Ţibleş, unde se află tunelul de la Conacul Golescu Grant (click pe imagine pentru a o mări).

Tunelurile care porneau de la reşedinţa de vară a lui Golescu s-au prăbuşit, în mare parte în urma calamităţilor naturale (cutremurul din noiembrie 1940 şi cel din 1977), precum şi a bombardamentelor masive din 1944.
În prezent, segmente din fostul tunel se află în zona străzii Ţibleş, la Conacul Golescu Grant (cunoscut şi sub numele de Palatul Grant, Palatul Belvedere sau Casa cu Turn). În acest loc funcţionează Centrul de plasament "Orhideea", aparţinând de DGASPC Sector 6. Clădirea nu este inclusă în lista monumentelor istorice a MCC.

* În următorul articol, imagine ale tunelului şi împrejurimi şi o descriere de la faţa locului.