Buncărele din București și adăpostul de sub catedrala din Voluntari

Un reportaj despre buncărele din București și adăpostul de 1.800 de metri pătrați din Voluntari difuzat în cadrul emisiunii Observator de la Antena 1.

În centrul Capitalei, se află unul dintre cele mai mari adăposturi antiatomice, Două tuneluri care pleacă de la Palatul Parlamentului fac legătura cu Palatul Cotroceni și Academia Militară. Alte două tuneluri duc spre Ministerul de Interne și Ministerul Apărării. 

În Piața Dorobanți, sub un bloc construit în 1947 sunt alte două buncăre de 90 de metri pătrați fiecare, compartimentate și care pot adăposti 240 de persoane.

Adăpostul construit pe cadre sin beton armat, din apropierea Bucureștiului, din Voluntari, are nu mai puțin de 1,800 de metri pătrați și a fost amenajat sub noua catedrală din oraș. peste 1.500 de persoane pot fi adăpostite în acest adăpost, zona putând fi adaptată pentru paturi și bucătării de campanie.

Adăpostul de sub Palatul Parlamentului este conecta prin tuneluri cu Ministerul Apărării, Palatul Cotroceni și Casa Presei

Un buncăr antiatomic complet dotat este pregătit pentru adăpostirea guvernului și a președinției, a declarat pentru DCNews colonelul Mihai Bartoș, comandantul dispozitivului militar care a participat la construcția Casei Poporului. 

Adăpostul era finalizat încă din 1990, a menționat colonelul Bartoș. Este dotat complet, de la tacâmuri și lenjerie de pat, până la un grup electrogen care îi asigură autonomia în caz de catastrofă. 

Din momentul în care a fost finalizat și până în prezent, buncărul a fost menținut funcțional, pregătit să adăpostească întregul guvern și președintele. Sunt asigurate permanent rezerve de hrană și combustibil, astfel încât toate facilitățile (bucătărie, baie) să poată funcționa fără legătură cu exteriorul. 

 Punctele de comandă din Capitală 

Colonelul Bartoș a confirmat pentru DCNews ipoteza că în subteranele Bucureștiului a fost construită o rețea de comunicații între punctele de comandă. „Adăpostul de sub Palatul parlamentului este conectat la diferite puncte de comandă din București, a spus col. Bartoș. 

Subteranele de la Casa Poporului

Persoanele interesate să viziteze interiorul Senatului, adăpostit de Palatul Parlamentului (cunoscut şi sub denumirea de Casa Poporului) vor putea trece, în perioada 28-29 mai, prin sala de plen şi vor coborî în subteranul clădirii, unde vor putea să parcurgă, la pas, un tunel de aproape 130 de metri, care face ieşirea către bulevardul Naţiunile Unite.

Turul Senatului va începe, potrivit organizatorilor, la Intrarea A1, dinspre Calea 13 Septembrie, vizitatorii urmând să urce scara monumentală din marmură spre nivelul P1.

Cei care vor participa la evenimentului "Zilele Porţilor Deschise la Senat" vor putea vizita, în ordine, cabinetul preşedintelui Senatului, Mircea Geoană, Salonul oficial, centrul de presă, zona casetelor pentru informarea senatorilor, foaierul sălii de plen, sala de plen a Senatului, Sala Avram Iancu, Sala Constantin Stere, Salonul Alb, periplul urmând să se încheie cu o vizită în subsolul Senatului, la nivelul - 9 metri.

more about "FOCUS: Turul Senatului va începe cu "...", posted with vodpod

Acesul vizitatorilor în sălile Senatului va fi limitat, astfel încât să se evite producerea unor distrugeri, aşa cum s-a întâmplat cu ocazia "Porţilor deschise la Camera Deputaţilor", unde pielea de Cordoba a fost tăiată şi scrisă cu pixul, iar unii dintre vizitatori au plecat luând ca suvenir ciucuri de la draperii.

În subsolul clădirii, va putea fi străbătut pentru prima dată un tunel de 127 de metri aflat la nivelul - 9, prin care se iese către Bulevardul Naţiunilor Unite.

Participanţii la vizita de documentare a traseului au ajuns în subsolul Senatului, la nivelul  minus 9 metri, coborând pe o scară circulară cu lungimea de cincizeci de metri. Subsolul Senatului include, în partea amenajată, printre altele, spaţii de lucru pentru personalul din serviciile acestei Camere, spaţii destinate depozitării de echipamente şi materiale, un depozit de arhivă şi o sală de informare, documentare şi studii.

Tunelul, care porneşte de sub corpul A1 al Senatului permite ieşirea din subsol în Bulevardul Naţiunilor Unite, fiind folosit pentru aprovizionare, evacuare şi activităţi tehnice, aici aflându-se centrala de ventilaţie, punctual termic, grupul electrogen şi anexe ale unităţilor de alimentaţie publică din Senat. Deplasarea prin tunel va oferi vizitatorilor posibilitatea de a vedea structura de rezistenţă ale clădirii Palatului Parlamentului, cu detalii ale modului au fost executate armarea şi diafragmele de beton. La realizarea clădirii, calculele de rezistenţă au fost făcute astfel încât aceasta să poată face faţă unui cutremur de peste opt grade pe scara Richter, potrivit Mediafax.

Tunelul nu este nici în prezent finisat, iar lipsa unei bune izolaţii face ca în unele locuri apa  freatică să se infiltreze prin tavan şi să se strângă  în câteva bălţi. Vizitatorii vor trebui, de asemenea, să ocolească, din loc în loc, materialele de contrucţii depozitate de-a lungul tunelului.

Vor fi luate unele măsuri pentru protecţie, urmând să fie contruite scări de lemn şi balustrade, şi afişate, la loc vizibil, instrucţiuni pentru siguranţa celor care vizitează tunelul.

Pentru siguranţa celor care vor veni să vadă Senatul şi subsolul acestuia, organizatorii vor aduce un echipaj SMURD, pregătit să intervină în caz de urgenţă.

Vizitatorii vor fi organizaţi în grupuri de câte cincizeci de persoane, care vor fi însoţite de câte doi - trei angajaţi ai Senatului, traseul urmând să fie parcurs în circa o oră şi jumătate. Vizitatorii vor fi aşteptaţi în parcarea din Piaţa Constituţiei de autobuze care le vor asigura transportul.

Video: Mediafax

Catacombe in centrul vechi al Slatinei

• Un adapost subteran vechi de peste 100 de ani a fost descoperit, in Parcul „Eugen Ionescu“

Lucratorii firmei care executa modernizarea Parcului „Eugen Ionescu“ (zona orasului vechi) din Slatina au facut ieri o descoperire uimitoare. In timp ce muncitorii executau lucrari de excavare, a iesit la iveala un adapost subteran, de aproximativ 100 de metri patrati, despre care specialisti din institutiile de cultura spun ca ar putea data din perioada construirii actualului Muzeu Judetean, adica din jurul anului 1880. Descoperirea a fost facuta ieri, in jurul prânzului, la fata locului venind atât sefi din Primaria Slatina (contractantul lucrarilor de modernizare a parcului), cât si arheologi si istorici din institutiile de cultura judetene, cu totii surprinsi de veste, desi in oras se tot vorbeste despre faptul ca ar exista tunele care leaga anumite cladiri din oras si care ar fi avut destinatie despre care nu se prea sufla o vorba. Faptul ca beciul, construit in sistem boltit, cu arcada semirotunda, a fost acoperit cu o gura de beton, iar in interior s-au gasit baterii folosite de mineri inainte de 1989, i-a facut pe cei prezenti sa spuna ca in interior s-a mai patruns mult timp dupa construirea adapostului, desi acea zona a orasului este cunoscuta si de cei mai vârstnici dintre slatineni ca parc sau gradina publica.

„Nu stim exact ce este, posibil un beci, desi este prea mare pentru un beci de locuinta. Oricum, este construit din acelasi tip de caramida ca si Muzeul Judetean si seamana cu beciurile muzeului, ceea ce ne face sa credem ca dateaza de la 1880, anul construirii muzeului fiind 1887. Oricum, este foarte bine zidit si foarte bine pastrat, pentru ca nu este macar o fisura. Nu cred sa mai comunice cu alte tunele, pentru ca este infundat, ca un zid. Am batut in ziduri si nu suna a gol. Inca nu stim ce ar putea fi. Poate un adapost, poate o magazie pentru Prefectura, pentru ca muzeul a fost multi ani Prefectura judetului“, a declarat directorul Muzeului Judetean, prof. Laurentiu Gutica, unul dintre primii care au vazut descoperirea. Intre timp, in parc au mai ajuns si alte persoane, la fel de surprinse de ceea ce vad.

• Dupa cercetarea stiintifica si amenajarea parcului, vizitatorii vor avea acces

Arheologul Aurelia Grosu, din cadrul Muzeului Judetean, a preluat oficial, la câteva zeci de minute dupa descoperire, sarcina de a cerceta beciul, solicitând câtiva muncitori care sa o ajute daca va fi nevoie de sapaturi. „Vom incepe cercetarea, asa ca as vrea ca zona sa se imprejmuiasca si sa nu mai patrunda nimeni fara acord“, au fost primele dispozitii ale arheologului.

Seful Directiei Tehnice din municipiu, Minel Prina, impreuna cu oamenii de cultura sositi sa vada descoperirea, au preconizat ca acest adapost va fi conservat exact in forma in care a fost descoperit si va putea fi vizitat de doritori. „Am putea sa amenajam ceva ca la Sibiu, unde poti sa cobori sa vezi“, au sunat parerile.

Autor: Alina Mitran;

Foto: Gazeta de Olt; Evenimentul zilei

Articol aparut in ziarul Gazeta de Olt din 8 iunie 2007;