Bucurestiul este inconjurat de 18 forturi militare de aparare si tot atatea baterii. Centura de fortificatii a Capitalei a fost construita dupa planurile arhitectului militar belgian, generalul Henri Alexis Brialmont. In baza unui raport al Ministerului de Razboi din anul 1888, Brialmont a intocmit, un an mai tarziu, proiectul fortificatiilor, iar constructia efectiva a fost demarata in 1894. La vremea ei, pentru reteaua constituita din 18 forturi s-a alocat un buget de 111,5 milioane lei aur, adica de aproximativ trei ori bugetul anual alocat armatei romane.
Un film documentar:
Toate cele 18 puncte erau unite de o sosea si de o cale ferata. Peste mai bine de un veac, aceasta avea sa fie cunoscuta ca linia de centura a Bucurestiului, pierzandu-si insa o buna parte din importanta martiala si din infrastructura trecutului. Mai trebuie spus ca intre forturi erau pozitionate tot atatea baterii subterane. In total, in centura de fortificatii a Capitalei erau pozitionate circa 240 de piese de artilerie.
Tot acest efort imens, pentru o tara care isi capatase independenta de doar un deceniu, a fost o jertfa adusa doctrinei militare la moda in acele timpuri, care sustinea ca punctul care trebuie aparat cu orice pret este Capitala. In esenta, Bucurestiul urma sa devina, in caz de invazie, punct de repliere, dar si zona pentru lansarea de operatiuni militare de amploare, de la Dunare pana la Carpati. Ironia istoriei a facut ca, la putin timp dupa realizarea fortificatiilor, in primul razboi mondial, Bucurestiul sa fie ocupat fara prea mult efort de armata germana.
O parte din fortificatiile construite cu un veac in urma si-au pastrat destinatia initiala, gazduind in continuare unitati militare. Este cazul mai ales al fortificatiilor din zona de sud-vest a Bucurestiului, adica a lantului Bragadiru, Magurele si Jilava.
Acum aceste forturi au cu totul alte roluri decat cele din vremea razboaielor mondiale. Fie ca sunt poligoane de tragere, sedii de unitati militare sau pur si simplu depozite, forturile din aceasta arie raman incinte interzise vizitatorului civil.
De fapt, aceasta este singura parte din vechiul lant de fortificatii din jurul Bucurestiului care a reusit sa-si mentina un timp indelungat un rol apropiat de cel initial. Fortul 13 Jilava are si el o destinatie care-l face inaccesibil vizitatorului civil, aceea de puscarie. Numele lui este chiar pe cale sa devina substantiv comun in limba romana, cu semnificatia de loc de detentie.
Soarta celor 18 forturi si a tot atatea baterii a fost pecetluita de progresele chimiei si ale aviatiei de la inceputul secolului XX. Dezvoltarea remarcabila a explozibililor si a bombardamentelor aeriene a facut ca fortificatiile clasice sa fie inutile in razboiul modern. Acest soc a fost resimtit din plin in primul razboi mondial, cand fortificatiile de la Liege, proiectate de acelasi general belgian, au fost distruse fara prea multe eforturi de nemti. Responsabilii militari romani din acele vremuri si-au dat seama de problema si au demontat rapid piesele de artilerie din forturi, toate tunuri de cea mai buna calitate produse de Krupp, transformandu-le in artilerie mobila. De fapt, forturile erau deja abandonate in momentul in care armata germana se apropia de Bucuresti.
Sursa: Romania libera
Filmare amatori:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu